Sugammadex și riscul de recurarizare: rolul monitorizării obiective

Autor original: Dionna Burgess, BSN, RN
Adaptat pentru comunitatea medicală din România de către echipa JENSEN PHARMA

Cazul pare de rutină încă de la început. Pacientul este pregătit, inducția decurge normal, iar intubația este lină. Intervenția chirurgicală se desfășoară fără incidente. La finalul operației, se administrează sugammadex ca agent de inversare. În doar câteva clipe, pacientul deschide ochii, execută comenzi simple și respiră adânc. Din perspectiva echipei de anestezie, totul pare perfect.

Extubația decurge fără probleme. Monitoarele sunt stabile în timp ce pacientul este transferat către unitatea de terapie intensivă postoperatorie (PACU). Însă, câteva minute mai târziu, situația se schimbă radical. Pacientul începe să facă eforturi mari pentru a-și menține căile aeriene permeabile. Respirațiile devin superficiale, iar saturația de oxigen începe să scadă rapid. Ceea ce părea o recuperare perfectă devine brusc o urgență medicală.

Blocul neuromuscular rezidual nu ar mai fi trebuit să fie o problemă în era agenților moderni de inversare. Sugammadex trebuia să rezolve definitiv acest risc. Cu toate acestea, recurarizarea încă are loc, chiar și în clinicile dotate cu cele mai noi substanțe medicale. Și pentru că acest fenomen apare după o perioadă de recuperare aparent de succes, este extrem de ușor de omis.

Ce este Recurarizarea în era Sugammadex?

În contextul utilizării sugammadex, recurarizarea reflectă direct dezechilibrul dintre cantitatea de miorelaxant (ex: rocuroniu) rămasă în organism și doza de antidot administrată. Sugammadex captează moleculele libere de rocuroniu din plasmă, oferind o inversare rapidă atunci când doza este perfect adaptată profunzimii blocului neuromuscular.

Cu toate acestea, când profunzimea blocului este doar estimată (subevaluată vizual sau clinic), doza administrată poate fi insuficientă pentru a lega complet tot rocuroniul aflat în circulație. Pe măsură ce rocuroniul se redistribuie din compartimentele periferice înapoi în plasmă, acesta poate depăși cantitatea de sugammadex disponibilă. Rezultatul? Blocul neuromuscular reinstalează slăbiciunea musculară după o perioadă inițială de recuperare aparentă.

Date Clinice: Recurarizarea se întâmplă mai des decât credem

Recurarizarea după administrarea de sugammadex este o realitate documentată în studii clinice majore. Încă din anul 2019, Comitetul de Siguranță al Societății Japoneze a Anestezistilor (JSA) a emis o avertizare oficială privind riscul de recurarizare postoperatorie care compromite funcția respiratorie și necesită suport de urgență pentru căile aeriene sau doze suplimentare de antidot.

Mai mult, un studiu clinic publicat de Kotake et al. a demonstrat că până la 9,4% dintre pacienți au fost extubați cu un raport TOF (Train-of-Four) mai mic de 0.9, în ciuda administrării de sugammadex, din cauză că decizia de extubare nu a fost ghidată de o monitorizare neuromusculară obiectivă. În toate aceste cazuri, numitorul comun a fost incertitudinea privind profunzimea reală a blocului în momentul administrării inversării.

Ghidurile ASA 2023: Inversarea este o decizie de tratament, recuperarea este o măsurătoare

Semnele clinice tradiționale (cum ar fi ridicarea capului timp de 5 secunde sau strângerea de mână) nu sunt indicatori de încredere pentru a confirma recuperarea neuromusculară completă, în special când raportul TOF real se află sub valoarea critică de 0.9.

Ghidul Practic din 2023 al Societății Americane de Anestezie (ASA) pentru Monitorizarea și Antagonizarea Blocului Neuromuscular recomandă ferm:

• Utilizarea obligatorie a monitorizării neuromusculare cantitative ori de câte ori se administrează agenți de blocare neuromusculară.
• Confirmarea obiectivă a recuperării până la un raport TOF de cel puțin 0.9 înainte de extubare.

Atunci când recuperarea este măsurată precis, incertitudinea dispare, iar complicațiile respiratorii postoperatorii sunt eliminate.

Soluția JENSEN PHARMA: Trecerea de la ESTIMARE la MONITORIZARE cu TwitchView®

În practica anestezică modernă, managementul neuromuscular nu se încheie odată cu injectarea antidotului. El se termină doar în momentul în care aveți o verificare cuantificabilă.

La JENSEN PHARMA, punem la dispoziția blocurilor operatorii din România sistemul avansat de monitorizare TwitchView® TOF. Acesta utilizează tehnologia electromiografică (EMG) de înaltă precizie pentru a le oferi clinicienilor măsurători obiective și în timp real ale raportului Train-of-Four. Astfel, TwitchView® elimină complet aproximările, ajutând la calcularea dozei corecte de inversare și confirmând siguranța absolută a pacientului înainte de extubare.

Diferența dintre o recuperare postoperatorie lină și un eveniment respirator critic pe secția de terapie intensivă se reduce la o singură întrebare: Am presupus că pacientul și-a revenit sau am măsurat recuperarea?

Protejați-vă pacienții împotriva riscului de recurarizare postoperatorie!
Contactați echipa JENSEN PHARMA pentru a integra monitorizarea cantitativă TwitchView® în blocul dumneavoastră operator.